Rătăcirile modernismului

Image may be NSFW.
Clik here to view.Odată cu victoria revoluţiei franceze toate valorile creştine care au stat la baza Europei au fost scoase din viaţa publică, fiind înlocuite cu principiile seculare şi materialiste promovate de către curentul iluminist încă dinaintea revoluţiei. Această schimbare a fost salutată de către masele de oameni păcăliţi, la vremea respectivă, fiindcă egalitatea, fraternitatea şi libertatea reprezentau nişte valori frumoase pentru oricine, dar puţini şi-au dat seamă câte rătăciri aveau să se nască din materialismul şi secularismul noului curent revoluţionar şi cât de criminale acele rătăciri aveau să fie.

Nimeni nu poate să nege că dacă revoluţia franceză n-ar fi avut loc, că dacă Europa ar fi mers mai departe pe linia lui Hristos ( linia pe care a pornit şi renaşterea, această având loc înaintea revoluţiei franceze, dar a fost denaturată ), fără să se amăgească în rătăcirile ideologice ale unor îndrăciţi atunci nici ideologiile pe care le condamnăm cu toţii astăzi nu s-ar fi născut. Comunismul, capitalismul şi naţional-socialismul nu sunt altceva decât copiii bastarzi ai revoluţiei franceze, ai iluminismului, a materialismului şi a ateismului.

De ce spun asta ? Fiindcă toate ideologiile menţionate mai sus au plecat de la aceeaşi bază comună, materialul, secularismul, ignorând în totalitate valorile moralei creştine pe care le-au înlocuit cu ”valorile” unei false ”raţiuni”. Pe drum fiecare ideologie şi-a mai însuşit câteva aspecte proprii precum ideea rasială, lupta de clasă şi aşa mai departe, dar toate au ignorat Creştinismul şi au mers mai departe pe aceleaşi principii ca revoluţia franceză, revoluţia care le-a permis să existe ca nişte fii bastarzi.

”Marele” ideal al comunismului a fost mereu lupta de clasă, victoria proletariatului împotriva unei burghezii conspiraţioniste, dar la baza acestui ideal a stat acelaşi materialism ca la revoluţia franceză, acelaşi spirit anti-creştin şi pro-secular, un spirit mânat doar de nevoile materiei. Capitalismul de asemenea a fost şi este la fel de materialist, doar că înlocuieşte clasa socială a muncitorilor cu aceea a oamenilor de afaceri, lupta de clasă cu lupta pentru profit. Naţional-Socialismul, fiind puţin mai superior dar la fel de materialist, le înlocuieşte pe toate acestea cu ideea de rasă şi liberalismul cu ideea individului mai întâi de toate.

Toate aceste rătăciri au avut acelaşi punct de plecare, modernismul, materialismul, secularismul, tot ce a însemnat revoluţia franceză, o revoluţie care a făcut la fel de multe crime ca şi copiii ei ideologici, doar că acele crime erau îndreptate direct împotriva creştinilor şi a conservatorilor. Totuşi se pare că în timp ce o parte din aceste rătăciri sunt demonizate, pe bună dreptate, altele sunt lăudate din frunte cu punctul de început, adică acela al revoluţiei franceze. Aşa ceva nu se poate accepta fiindcă o rătăcire rămâne o rătăcire, cu atât mai mul rătăcirea de bază din care a plecat, în cazul de faţă modernismul, secularismul şi materialismul.

Lumea noastră a trecut prin trei sisteme care s-au născut de pe urma modernismului, odată cu revoluţia franceză când s-au făcut nenumărate crime, odată cu al Treilea Reich, când ideea darwinismului social şi-a spus cuvântul şi odată cu Uniunea Sovietică, cu bestia roşie în locul celei negre, când ateismul şi secularismul satanic s-a desăvârşit sub tutela Moscovei. Ele au picat dar moştenirea lor rămâne în capitalismul actual, o altă ”operă” inedită a modernismului. Acum banul vine peste orice şi sufletul este distrus prin libertinajul bestializant.

Se pune întrebarea : ce urmează ? Am văzut toţi unde duc rătăcirile modernismului, rămâne să ne trezim şi să spunem nu modernismului, să revenim la tradiţie. Altfel putem să mergem tot înainte pe sistemul construit în Franţa pe bază de ”iluminism” şi să mai testăm o serie de sisteme moderniste… până ne-om reveni. Ce să punem în locul sistemelor şi ideilor moderniste ? Ceva nou bazat pe valorile moralei creştine, ceva construit pe o dragoste autentică faţă de Hristos, de oameni şi tradiţie, ceva care să nu vină cu idoli în locul lui Hristos ci să vină cu Hristos pentru întreaga omenire.

Britanicul G.K. Chesterton a pus problema distributismului, cred că este cel mai bun sistem posibil fiindcă trece de limitele stânga-dreapta impuse de revoluţia franceză, pune accentul pe învăţătura creştină de viaţă pe care o transpune în politică. Poate există şi alte căi pe care nu le cunosc, dar cu siguranţă omenirea poate să-şi găsească un viitor mai bun doar lăsând în urmă toate rătăcirile prin care nu a avut decât de suferit şi revenind la Hristos.

 Alexandru Sudițoiu – Schimbarea.info